Nu spun adio
Aș vrea să scutur anii rămași
și noaptea să ardă-n durere,
trecută-n timp în liniștea ei,
subit destin de veșnic giuvaere.
Bătrân cândva aș vrea să mă ridic,
dar cine mă lasă s-ascult?
poate doar vântul și marea,
ori eu cel plecat de demult.