Dă-mi doar puterea să pot să te înving,
căci singură doar ea mi-a mai rămas,
mi-e uneori rușine ce slab ești când te-ating,
de ce vrei tu să-mi spulberi și cel din urmă ceas.
Prea mică sun, de vezi în urmă apune
și unde-mi este locul ating piciorul drept,
căința doar e mare, căci restu-i rațiune,
din toți Stăpâne, Tu ești cel înțelept.
Lipsit de vlagă, iubirea nu mă mai dezmiardă,
în timp ce cu clopotul mă-mpac,
bătaia-n plin m-alungă și-ncerc să nu mă piardă
onoarea vieții cu care greu mă zbat.
Și adânc în suflet el vrea să mă iubească,
ce dacă n-ai fi tu în cerc să mă primești,
luptând cu tine, luptând ca să trăiască,
amor ingrat, păgân amor ce ești.