Eu prefer remușcările, spune poetul,
doar ceasul cel din noapte mie străin
și azi în sfârșit am cunoscut regretul,
văd sufletul gol, pustie de senin.
Dar cum nu au rămas judecători?
accept fără tăgadă dansând pe scena vieții,
de plâng numai odată sau plâng de mi de ori,
ce am simțit vă spun ei, poeții.