Oare dacă m-ai lăsa să-ți intru-n păr
mi-ai simți dragostea?
ardoarea cu care vreau să cuprind
firul din fir al tău,
să mă răsfăț din plin,
din nou copil să fiu să mă alint.
Iar dacă ți-aș cutreiera tot corpul
tot eu ca să fiu,
m-ai lua de mână?
Atingându-ți formele ușor,
să te sărut zicandu-mi:
iubire, te-am găsit prin gânduri.
Și revenind în părul tău,
să-mi încălzesc al fericirii loc,
fără rușine aș îndrăzni să te întreb:
mai vrei să te sărut încă odată?
Căci alinarea ta și chipul tău,
îmi potolesc până și gândul.
Si me dejaras despertar tu deseo,
¿te llegaría mi afecto?
El ardor de abrazar
cada mechón de tu cabello,
loca agarrarme
a ello...
.
.
.
y si recorriera tu cuerpo
siguiendo ser yo,
¿cogerías mi mano?
Tocando tus formas,
besándote,
¿eres tú lo que estoy buscando?
.
.
.
Volviendo al abrazo dulce
me atrevería a preguntarte:
¿Te gustaría que te besase una vez más?
porque tu cariño, tu cara,
me alivia la mente,
me desvana.
14.12.2024