Adio" îți spun,
encara que el teu dius "fins demà"
și în adins convoc toate divinitățile,
cât mi-as dori să fie adevarat
să nu mă fi iluzionat
im sonst.
Că "pentru nimic" e ceva!
es hat alles ein Sinn,
iar tu,
pentru mine însemni,
îți zic -
o mie de ani.
"Mil anys ets" per a mi,
așa simt ce am trăit cu tine,
iar dacă e să te invit in paradis -
cu mine,
no ho faria, ni parlar,
Pentru că, dacă e să fi plecat,
înainte de tine,
sollte eine Bedeutung haben,
așa că iti doresc "doar bine".
Rămâi cu bine amor meu!
Și ne vedem cum ai spus tu,
la început -"demà".
Iar "ieri" de ieri a ajuns să fie astăzi,
“l'ahir” d'ahir es va convertir en avui,
"avui" însemnă totul,
iar "totul" a nimicit acel "sentit",
pentru că, ceea ce este, și vreau,
e să te revăd din nou,
să te sărut ca ieri
i "l'ahir" es convertís en un "avui" etern.
Amb tu avui i demà. Per sempre.
"Adiós" te digo
aunque tu dices "hasta mañana "
y adrede convoco a todas las divinidades,
cómo me gustaría que fuera verdad
tus palabras
que no me hubiese ilusionado para nada,
que "para nada" ¡es algo!
que todo tiene un "sentido"
y tu para mí eres,
te digo -
mil años.
"Mil años" eres para mí,
es lo que siento que he vivido contigo
y si pudiese invitarte en el paraíso -
conmigo,
no lo haría, ni hablar,
porque si tuve que marchar,
antes de ti,
tuvo un sentido.
Así que te deseo lo mejor:
¡Adiós mi amor!
y nos veremos como has dicho tu
al inicio - "mañana".
Y el "ayer" de ayer se convirtió en hoy
"hoy" es todo
y "todo" eliminó aquel "sentido",
porque, lo que es, y quiero,
es volver a verte,
besarte como ayer
y que "ayer" se convirtiese en un "hoy" eterno.
Contigo hoy y mañana. Para siempre.